Timpul…

27 Nov 2011 3 Comments

by lolrelai in Uncategorized Tags: boala, Dumnezeu, iubire, mama, rog

Am aproape 200 de postari…toate despre iubire,fericire,tristete,copilarie, intamplari,filme si tot ce-ti mai poate trece prin cap…tot in afara de mama. Nu am avut nicicand puterea sa scriu un rand despre ea…mi-au lipsit cuvintele mereu. La fel imi lipsesc cand trebuie sa ii vorbesc ei. Am privit-o pe mama ca pe un om etern, ca pe persoana ce a fost si va fi mereu acolo…mama este certitudinea mea ca sunt iubita. Insir sute de pagini despre iubire, despre iubirile efemere dintre mine si diversi barbati si nu pot scrie 2 pagini despre iubirea neconditionata si infinita. Am aflat miercuri ca este bolnava si de atunci universul meu s-a destramat…eternul a devenit efemer…Am avut impresia mereu ca am timp sa gresesc si sa fiu copil caci am timp sa imi repar greselile si sa ma maturizez, am crezut mereu ca voi avea timp sa devin ce si-a dorit asa ca am tinut mortis parca sa il intazii tot mai mult, iar miercuri m-am trezit neputincioasa in fata timpului. Nu mai am certitudinea ca ii voi oferi bucuria de a fi bunica, ca ma va vedea in rochie de mireasa si ca voi putea sa o fericesc cu succesul meu in cariera. Nu mai am certitudinea a nimic, vad cum usor in jurul meu totul se destrama, vad oameni rai cum ma ranesc si simt cum ranile nu ma mai dor…totul pare insignifiant fata de posibilitatea dezamagirii pe veci a mamei mele. Nu stiu acum sa spun cuvinte frumoase desi de obicei imi iese…toate cuvintele imi par nepotrivite, niciunul nu e in stare sa transpuna ceea ce simt…despre Mama si despre Dumnezeu nu am scris niciodata si se pare ca nu o fac nici acum…asta e o postare despre mine, despre neputinta mea…despre mama nu scriu, pentru mama ma rog !